//
you're reading...
psihologie aplicata in situatii specifice

31 Mai Ziua Mondiala fara Tutun


Fumatul este un model cultural. Si, ca orice model cultural se auto-transmite transgenerational dar si orizontal.

Imagine

Cum am putea sa NU transmitem copiilor nostri acest model? Daca vom contrazice afirmatiile noastre prin propriile fapte nu vom reusi. Adica, parintii fumatori pot fi credibili cand isi educa proprii copii impotriva fumatului?

Imagine

Imagine

Din ratiuni comerciale deseori fumatul a fost asociat cu personalitati publice, cu idoli ai tineretului, invitand privitorii sa imprumute comportamente, atitudini dar si obiceiul fumatului de la vedete, pentru a fi „cool” sau „trendy”. Subtil, s-a sugerat ca imprumutand comportamente, copiin tinute si obiceiuri am avea acces la „:Viata Fabuloasa” a respectivelor vedete.

In imaginea de mai sus e o scena din celebrul film Cei 7 magnifici, cu Yul Brynner si Steve MsQueen. Evident, Yul Brynner, cu tigara in gura. Putini stiu ca el a murit de cancer provocat de tabagism.

Imagine

Un grafic elocvent.

Imagine

 

Tabagismul
Necesitatea conştientizării în rîndul unor tot mai largi categorii de populaţie, a consecinţelor dezastruoase pe care le generează fumatul, face ca problema să devină o reală prioritate de sănătate publică.
În prezent, tabagismul este considerat o maladie care are toate atribuţiile unei epidemii sau mai exact a unei pandemii a secolului. S-a estimat, că pierderile anuale nete datorate tutunului, suferite de resursele financiare ale planetei se ridică la 200 miliarde dolari US, fiecărei mii de tone tutun consumat îi revine 650 de morţi şi 27,2 milioane de dolari US, pierderi nete pentru economia mondială.
Cu regret trebuie însă recunoscut faptul că fumatul face parte din existenţa umană cotidiană, fiind încă o expresie a „stilului de viaţă modern”. Răspîndindu-se în lume ca o epidemie de modă şi comportament, pornită din ţările industriale şi cu o recunoscută rapiditate, tabagismul s-a îndreptat în ultimii ani spre ţările în curs de dezvoltare, inclusiv şi în Republica Moldova.
Date statistice
În prezent nu mai există nici un dubiu asupra faptului că afecţiuni foarte grave care constituie în momentul de faţă importante cauze de morbiditate în lume, sunt legate – unele excusiv de altele în măsură – de abuzul de tutun. Statistici diferite ca şi cele din ţara noastră demonstrează legătura strânsă între tutun, creşterea morbidităţii şi diminuarea speranţei de viaţă. Există o relaţie directă între gradul tabagismului şi mortalitatea fumătorului care depăşesc cu 30 – 80% pe cea a nefumătorilor.
O anchetă realizată în vederea estimării prevalenţei tabagismului printre contingentele de populaţie din Republica Moldova denotă faptul, că circa 60-65 la sută din populaţie fumează. În ceea ce priveşte prevalenţa fumatului în rîndul diferitor grupe de populaţie se constată, că ponderea bărbaţilor este de 40-45 la sută, iar a femeielor 18-20 la sută.
Analiza chimică a fumului de ţigară a pus în evidenţă circa 4000 de compuşi chimici, dintre care mulţi cu influenţa severă asupra organismului uman.
Numărul estimat al fumătorilor în lume se ridică la 1,1 miliarde de fumători, din care 800 milioane în ţările în curs de dezvoltare.
În S.U.A. fumatul contribuie la mortalitate cu circa 420.000 decese anual. Cheltuielile medicale directe ale fumatului se ridică la 50 miliarde de dolari/an, iar cheltuielile indirecte la 47 miliarde dolari/an. Potrivit Departamentului de Sănătate şi Servicii Umane din SUA procentajul de decese atribuite fumatului arată o contribuţie devastatoare a fumatului.
Procentul de decese prin diverse boli atribuit fumatului
Boli % la bărbaţi % la femei
Boală coronariană 35-64 ani 45 41
Boala coronariană peste 65 ani 21 12
Boli cerebrovasculare 35-64 ani 51 55
Boli cerebrovasculare peste 65 ani 24 6
Cancer pulmonar 90 79
Cancer de buze, gură şi faringe 92 61
Cancer de laringe 81 87
Cancer de esofag 78 75
Cancer de pancreas 29 34
Cancer de vezică urinară 47 37
Cancer de rinichi 48 12
Bronhopneumopatie obstructivă cronică 84 79

Consecinţele
Efectele negative pe termen scurt în urma inspirării fumului de ţigară sunt: creşterea ritmului inimii, creşterea tensiunii arteriale, lezarea mucoaselor cavităţii bucale, îngălbenirea dinţilor, eritarea naso-faringelui şi a laringelui, apariţia tusei, scăderea rezistenţei la infecţii respiratorii a organismului, iritarea ochilor.
Pe termen lung, efectele negative sunt mult mai grave: apare sindromul respirator al fumătorului cu tuse, expectoraţie, respiraţie greoaie dureri toracice; bronhopneumopatii, bronşite cronice, boli cardiovasculare, boli digestive, cancer al cavitaţii bucale, al esofagului, laringelui, vezicii urinare; cancer pulmonar şi alte forme de cancer, etc.
Legătura dintre fumat şi cancer este demonstrată indiscutabil. Dacă anual mor în lume de cancer 5 – 6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese au drept cauză fumatul. În afară de substanţele conţinute în tutun cu efect cancerogen prin ele însele (gudron etc.), altele favorizează dezvoltarea cancerului şi sunt cancerogene. Acţiunea lor nocivă se execrcită atât la nivelul văilor aero-digestive, cît şi asupra organismului în general. Fumatul este implicat în numeroase localizări ale cancerului: bronho-pulmonar, buze, limbă, orofaringe, laringe, esofag, stomac, vezică urinară .
Evident că pot interveni şi alţi factori cancerogeni, dar un lucru este demonstrat şi anume faptul că frecventa cancerului pulmonar este proporţională în toate ţările cu consumul de ţigarete. Relaţia este aşa de evidentă încît 90% dintre marii fumători, de peste 40 de ţigări pe zi, fac cancer pulmonar. În timp ce cu două decenii în urmă cancerul pulmonar ocupa locul opt în rândul localizărilor de cancer în general, în momentul de faţă el se situează pe locurile 1 – 2 şi tinde spre ocuparea locului întîi.
În afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecvenţă la fumătorii înveteraţi, numeroase studii au dovedit o relaţie directă între fumat şi frecvenţa cancerului care atinge organe mai îndepărtate de contactul cu atmosfera poluată de tutun. Astfel riscul de a face cancer al vezicii urinare este de două ori mai mare la fumători decât la nefumători, pentru cancerul esofagului de 5 ori, pentru cancerul cavităţii bucale şi al faringelui de 6 ori, iar pentru cancerul laringelui de 10 ori.
Tutunul este de asemenea implicat în apariţia bolilor respiratorii acute şi a bronhopneumopatiilor cronice obstructive.
Bolile respiratorii acute, traheitele, bronşitele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai frecvente la fumători decît la nefumători.
Bronşita cronică se întîlneşte la 8% dintre nefumători faţă de 27% la fumătorii cu un consum pînă la 10 g tutun pe zi, 40% la fumătorii ce consumă 12 – 24 g pe zi şi 50% din fumătorii ce consumă peste 25 g tutun pe zi.
Fumul de tutun provoacă o hipersecreţie a mucoasei bronşice şi consecutiv o cilio – toxicitate care împiedică drenajul secreţiilor bronşice acumulate. Îndepărtarea particulelor depuse în căile aeriene se face în mod diferit la fumători faţă de nefumători. La nefumători, îndepărtarea începe imediat după inhalare. Ea este rapidă pentru toate particulele depuse pe căile aeriene mai largi şi mai centrale, apoi mai lentă pentru particulele depuse pe căile aeriene mici şi periferice, astfel încât nu se mai observă nici o retenţie. La fumători, fenomenele de epuraţie sunt întârziate şi prelungite având loc un stocaj anormal al particulelor străine în căile respiratorii.
Alături de cilio – toxicitatea tutunului există şi toxicitate celulară directă în sensul unei inhibiţii a activităţii celuleor care intervin în mecanismele de epurare bacteriană. Este de menţionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse în evidenţă la unii astmatici.
Evoluţia bronşitei cronice obstructive în cazul în care nu se abandonează fumatul duce la îngustarea căilor respiratorii, la tulburări ventilatorii progresive, la insuficienţa respiratorie gravă incompatibilă cu cel mai mic efort şi în final la dependenţă socială şi la pierderea vieţii.
Fumatul este implicat şi în apariţia numeroaselor boli cardiovasculare. Desigur că el nu este factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alături de modul de alimentaţie, sedentarism, stresul nervos, hiperlipoproteinemia, hipertensiunea arterială etc. Fumatul antrenează o constricţie vasculară şi o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 – 3 grade la nivelul extremităţilor.
Sunt considerate de asemenea ca efecte secundare ale fumatului: modificările turbidităţii plasmatice, concentraţia de colesterol şi beta lipoproteine, obezivitatea şi agregarea trombocitelor. Tabagismul este cauza majoră a cardiopatiei ischemice. Riscul fumătorilor de a muri de cardiopatie coronariană este de două ori mai mare decât la nefumători.
Implicaţiile fumatului în evoluţia coronaropatiilor şi arteriopatiilor s-ar datora acţiunii directe asupra celulelor ganglionare ale sistemului nervos vegetativ şi efectului imediat al nicotinei asupra suprarenalelor şi hipofizei.
Printre alte boli cardiovasculare în care este incriminat fumatul amintim hipertensiunea arterială şi arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare care duce la gangrene, amputaţii etc. S-a constatat, că 95% din arteritiei ar fi mari fumători şi că 11,4% din amputaţiile efectuate la arteritici ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi abandonat tutunul.
Consecinţele nefaste ale fumatului se înregistrează şi la nivelul aparatului digestiv. Astfel, ulcerul gastroduodenal este de două ori mai fecvent la fumători faţă de nefumători. Durerea ulceroasă este mai intensă şi mai durabilă la fumători, iar complicaţiile ulcerului sunt mai frecvent la aceştea. Principalul mecanism în inducerea ulcerului la fumători ar fi inhibiţia secreţiei pancreatice alcaline care tamponează aciditatea conţinutului gastric ajuns în duoden. Agentul care produce această inhibiţie se presupune a fi nicotina.
Fumul de tutun reduce capacitatea de apărare a organismului, riscul fumătorului de a contracta afecţiuni mai multe şi cu evoluţie mai severă fiind mult mai mare. Printre multiplele efecte toxice ale tutunului este şi acela al afectării sistemului imun, ducând la scăderea producerii de anticorpi. Nivelul redus al imunoglobulinelor la fumători poate fi un factor care contribuie la infecţiile respiratorii cronice mai frecvente şi mai severe la aceştia.
Fumatul dăunează gravidităţii şi noului născut, produce avorturi, malformaţii, naşteri de copii morţi, distrofici cu habdicap psihic şi fizic. Complicaţii ale naşterii, ruptura prematură a membranelor, placenta praevia, pielonefrita, sunt mai frecvente la gravidele fumătoare.
La femeile gravide sau care alăptează, la numai 5 minute după terminarea fumatului, produşii toxici din tutun se regăsesc în glandele mamare făcând ca sugarul să sufere consecinţele ţigării. Când părinţii fumează în prezenţa copiilor, nicotina apare în urina acestora tot după cateva minute. S-a observat că aprinderea unei ţigări de către o persoană din ambianţa unui nou născut poate determina refuzul mâncării al acestora întrucât ficatul lor incomplet dezvoltat nu poate anihila efectul nicotinei.
Se atestă ca consecinţă şi alte boli legate de fumat cum ar fi cele ale sistemului nervos (congestiile cerebrale sunt de două ori mai frecvente la fumători) cele endocrine precum şi scăderea acuităţii vizuale şi auditive.
În afara complicaţiilor multiple şi grave, consecinţe ale fumatului la consumatorii de ţigări direcţi, fumul de ţigară constituie şi o veritabilă agresiune împotriva întregei colectivităţi. Aşadar, pe lângă fumătorii voluntari există „fumători involuntari”, victime inocente ale fumatului. Este vorba de fumatul degajat în cameră de la o ţigară care are concentraţii superioare de substanţe toxice, pe care îl inhalează şi nefumătorii. Întrucât aproximativ 2/3 dintr-o ţigară arde în scrumieră, fumul degajat în cameră reprezintă cea mai mare parte din fumul total al ţigării. Mai mult decât atât, acest curent secundar conţine de 8,1 ori mai mult oxid de carbon, de 2,7 ori mai multă nicotină, de 2,6 ori mai mult fenol. Cât priveşte substanţele cancerogene (metil-naftan, dimetilnitriformină, gudron etc.) acestea sunt în cantitate de 10 – 39 ori mai mare în curentul secundar decât în cel principal.
Alte dovezi ale agresiunii fumului de tutun pentru ambianţa fumătorilor sunt prezenţa nicotinei în urina nefumătorilor din preajma fumătorilor, blocarea a 4 – 7% din hemoglobină sub formă de carboxihemoglobină la persoanele din anturajul imediat al fumătorilor. Ne dăm seama odată în plus cât de dăunătoare este această poluare a aerului prin fum de tutun mai ales cînd este vorba de copii, de vârstnici sau de persoane deja suferinde.
Cele menţionate demonstrează clar că viciul fumatului nu mai poate fi considerat o problemă strict personală a fumătorului întrucât ea are implicaţii deosebit de serioase asupra ambianţei, deci a întregii societăţi.
Practic nu poate fi vorba de un calcul real care să estimeze totalitatea daunelor individuale şi sociale provocate de fumat. Este vorba de îmbolnăvirile grave şi de decesele survenite ca urmare a cancerelor şi a altor complicaţii redutabile ale fumatului, de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sau agravate de fumat, de ajutoarele medicale de boală, de pensii, de pierderile provocate producţiei prin reducerea capacităţii de muncă. Dincolo de toate aceste neajunsuri, paguba cea mai mare şi de neînlocuit pentru societate pe care o aduce fumatul este pierderea de vieţi omeneşti, care interesează oameni la vârste active, oameni în plină activitate creatoare, deosebiot de utili familiilor lor şi societăţii. Diverse statistici dau cifre îngrijorătoare, demonstrând că fumatul ucide de 4 ori mai mult decât accidentele de circulaţie. Datorită intoxicaţiei şi uzurii prin fumat s-a ajuns anual la 300 000 decese în SUA, la 70 000 în Germania, 50 000 în Anglia, 35 000 în Franţa etc. Pe drept cuvânt s-a considerat fumatul drept flagelul secolului XXI, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii la semnalul de alarmă dat, împotriva fumatului a dat şi răspunsul cel mai labil: Fiecare să aleagă, fumatul sau sănătatea!

Combaterea tabagismului
Se înregistrează o creştere mai accentuată a numărului fumătorilor din ultimii ani în rândurile femeilor şi tineretului, numărul tinerilor fumători fiind mai mare în rândul celor care provin din familii de fumători.
Întrucât flagelul fumatului a luat proporţii îngrijorătoare se pune problema intervenţiei hotărâte pentru combaterea acestuia. Cum tabagismul nu poate fi rezolvat prin mijloace clasice ale medicinii preventive, măsurile trebuie să vizeze obiectivele variate, care ar duce la diminuarea progresivă a fumatului şi implicit a consecinţelor sale nefaste.
Informarea cu problemele de sănătate a adulţilor, educaţia sanitară în şcoli, este una din măsurile importante, cu condiţia ca ea să fie dublată de exemplu personal al educatorilor. Medicii de asemenea trebuie să renunţe la fumat şi să fie un exemplu demn de urmat pentru bolnavii lor.
În privinţa educaţiei sanitare se atestă că „terapia în grup” este mai eficientă decât metoda individuală. Toate măsurile educative trebuie să aducă la eviatrea acestei deprinderi sau la abandonarea fumatului de către fumătorii ocazionali sau înveteraţi.
Elementul principal este voinţa care trebuie să ducă la renunţarea totală şi definitivă la fumat, indiferent dacă aceasta se face brusc sau prin reducere treptată a numărului de ţigări fumate. Unii cercetători recomandă această metodă întrucît s-a observat că la unii fumători întrreruperea bruscă dă uneori tulburări neplăcute – insomnii, irascibilitate, scăderea poftei de mâncare etc. – motive frecvente de reluare a obiceiului fumatului.
O altă metodă de luptă antitabacică este şi politica preţurilor prin taxarea acestora după gradul de nocivitate.
Studiul efectuat a demonstrat faptul, că pretutindeni unde a fost lansată campania contra fumatului, s-a remarcat o diminuare a consumului de ţigarete şi odată cu aceasta scăderea incidenţei consecinţelor grave amintite.

În acest sens, pentru susţinerea fumătorilor ca să se lese de fumat se propune:
1. Organizarea de companii în mass-media în vederea schimbării comportamentului tabagic:
Convingerea fumătorului asupra riscului la care se expune;
Motivarea pentru sănătate şi renunţarea la fumat.
2. Implicarea medicilor de familie şi a medicilor specialişti în acţiunele pentru renunţarea la fumat prin:
Convorbiri şi indicaţii transmise fumătorului privind avantajele modului sănătos de viaţă;
Utilizarea metodelor de profilaxie şi tratament eficient pentru abandonarea fumatului;
Promovarea programelor antitabagice adecvate condiţiilor reale în care se aplică.
3. Extinderea serviciilor de sănătate calitative pentru persoanele cu riscuri grave pentru sănătate şi bolnavi cu boli caracteristice tabagismului.

Pentru prevenirea fumatului ca o parte componentă a politicii de sănătate şi educaţie în stilul sănătos de viaţă în familii şi şcoli este necesar:ca familia să-şi asume responsabilitatea ce ţine de dezvoltarea multilaterală a copilului şi formarea comportamentelor inofensive pentru sănătate;
Este necesar ca şcolile să devină zone libere de tutun;
Avantajele nefumătorilor să fie stipulate în programele de educaţie sanitară şi în alte strategii şcolare ce contribuie la promovarea sănătăţii;
Organizarea unor cluburi de nefumători care să atragă cît mai mulţi tineri pentru o viaţă fără fumat, etc.

Preluare integrala de pe:

http://old.ms.md/public/info/Ghid/instruire/factirii/Tutunul/

din capitolul „Factori ce scad longevitatea vietii” de pe siteul Ministerului Sanatatii Republicii Moldova

Anunțuri

Despre psihologludovicsandulescu

Esti intr-o dilema? Ai o suferinta? Simti ca este ceva in neregula in viata ta sau cu tine? Ai in mod repetat emotii nefiresc de puternice care te impiedica sa fii tu insuti, sa te porti normal, sa relationezi, sa lucrezi? Simti nevoia, suparator de des sau de intens sa te retragi, sa te izolezi, sa "fugi de lume" sau, dimpotriva, sa-i agresezi pe cei din jur? Esti lispit de chef, energie, motivatie? Esti excesiv de retras, timid sau speriat - pana la "blocare" totala? Ai o parere proasta despre tine? Ai uneori senzatii fizice extrem de intense, atacuri de panica, insomnii rebele, frici subite si fara o cauza aparent logica? Esti foarte nemultumit de cium esti tratat acasa, la job sau in cercul de apropiati? Uneori plangi fara motiv sau "din senin"? Porti in suflet emotii si ganduri pe care doresti sa le impartasesti dar nu ai cui? Iti este teama sa iti exprimi parerea, gandurile, emotiile? AI neintelegeri sau certuri frecvente cu partenerul/partenera si se pare ca nu reusesti sa ajungi nicaieri? Consideri ca viata este nedreapta, excesiv de grea, fara speranta sau fara rost? Iti este frica de oameni, de ce pot ei gandi despre tine? Iti este groaza sa vorbesti in public sau cu necunoscuti, transpiri excesiv, te inrosesti, te balbai in asemenea situatii? Iti este frica sa mergi cu liftul, pe scarile rulante, cu metroul, in spatii inguste, aglomerate sau vaste - deschise? Iti este groaza de inaltime sau animale? Adormi foarte greu - senzatia ca nu se mai opresc gandurile - sau te trezesti prea devreme, uneori dupa miezul noptii din cauza acelorasi ganduri sau emotii puternice? Ai ganduri ce par a nu se opri, indiferent de vointa ta - si te tulbura, te chinuiesc si nu te lasa sa fii tu insuti? Te ingrasi deoarece nu te poti abtine de la mancare, sau dimpotriva nu ai pofta de mancare deloc, sau dupa ce mananci excesiv te simit vinovat(a) si iti provoci purgatii sau vomismente? Ai trecut printr-un eveniment traumatizant de amintirea caruia nu reusesti sa scapi ( un accident, un deces, pierderea jobului, ruperea unei relatii, etc.) ? Ai probleme in cuplu. Daca treci prin asa ceva si simti ca viata ta este tulburata de aceste situatii, ganduri si emotii - inseamna ca ai nevoie de ajutor. Pot sa te ajut sa afli ce se intampla de fapt. Sa afli care este situatia ta obiectiv, realist si suportiv. Sa afli care sunt cauzele acestor simptome si mai ales ce se poate face pentru a iesi din aceste situatii. Cabinet individual de psihologie Ludovic Sandulescu, Bucuresti. Analiza Tranzactionala este un sistem psihologic creat de psihiatrul american Eric Berne in SUA in anii 50 cu scopul de a de a dezvolta un sistem psihoterapeutic eficicient. Analiza Tranzactionala a fost dezvoltata continuu de la Eric Berne de psihologi, psihiatri, consilieri si psihoterapeuti intr-un sistem psihologic umanist, cuprinzator, coerent, sistematic, coerent si mai ales foarte eficient utilizat in prezent cu deosebit succes in psihoterapie individuala si de cuplu, in consiliere, in educatie si in organizatii. In Analiza Tranzactionala gasim diverse scoli si abordari complementare si coerente, utilizarea si dezvoltarea de concepte, teorii si tehnici imprumutate din alte abordari ( de exemplu din psihanaliza, Gestalt, etc. ) si o vasta literatura si metodologie proprii. Pe langa psihoterapie si consiliere individuala si de cuplu, un domeniu extem de dezvoltat al aplicatiilor Analizei Tranzactionale este in domeniile educational si organizational: consiliere organizationala ( consilierea in management, consiliere in marketing, psihologie organizationala, analiza stilurilor de lucru, analiza starilor eului organizationale, analiza scriptului organizational, analiza stilului decizional, etc. ) analiza si optimizarea comunicarii, tehnici de stimulare a creativitatii si rezolvarii problememlor, teambuilding, etc.

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Mai 2014
L M M M V S D
« Mar   Feb »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
%d blogeri au apreciat asta: