//
you're reading...
Autocunoastere si dezvoltare personala si de grup, psihologie aplicata in situatii specifice

Alte 12 greseli pe care le fac parintii


Winnie dreaming

1.Nu isi respecta promisiunile. Parintii sunt pentru copii, cel putin la inceput, figuri idealizate. Orice demitizare este dureroasa. Copiii se asteapta ca parintii sa fie infailibili, corecti, perfecti. Cand promit ceva si nu se tin de cuvant, copiii se simt tradati de chiar idolul lor si este foarte dureros pentru ei si confuzant. Atentie deci la ce le promitem copiilor nostri. Daca totusi nu putem sa respectam o promisiune este necesar sa avem o discutie lamuritoare cu copilul si alta data sa avem mai mare grija cu ce promitem. Repetarea duce de regula la unele „concluzii” ale copilului, de regula negative despre acel parinte, concluzii pe care le poate extinde, evident eronat, dar caracteristic varstei, la toti adultii si la lume in general. In plus, copilul poate dezvolta comportamente adaptative pentru compensarea sau evitarea disconfortului interior ( de exemplu nu mai crede nicio promisiune, sau poate fi foarte revendicativ sau dimpotriva se poate izola emotional, etc.)

mindfull parents

2.Parintii deseori interzic activitatile exploratorii, experimentul, uitand ca esenta invatarii este experimentul si explorarea. De exemplu copiii au la unele varste o curiozitate normala fata de corpul uman, incluzand aici si explorarea partilor intime ale propriului corp si sexualitatea. Parintii sunt pusi in incurcatura si reactioneaza deseori inadecvat, etichetand cu „rusine” si „vinovatie” aceste parti ale corpului. In realitate corpul omenesc nu are nimic rusinos. Este vorba doar de conventii sociale privitor la ne-expunerea nuditatii si la comportamentul sexual.

3.Parintii iterzic anumite subiecte de discutie, ca de exemplu cele legate de sex, conditionati fiind de falsa pudoare pe care ei insisi au „invatat-o „ din familie.  Adecvat fiecarei varste se pot purta discutii deschise despre sex generand astfel o atitudine naturala si responsabila fata de sex si sexualitate, scotand din zona de tabu subiectul.

4.Parintii interzic deseori, explicit si transant sau doar implict, exprimarea unor emotii. Asa de exemplu „ nu plange ca esti baiat mare”, sau „doar fetitele plang”. In multe familii unele emotii si sentimente nu se exprima. De exemplu, in unele familii nu se exprima tristetea sau iubirea, nu se imbratiseaza, nu se spune „te iubesc”, etc. Unele emotii sunt inlocuite in exprimare cu altele, de fatada, cum ar fi furia in loc de confuzie sau teama sau tristete.

5.Deseori se foloseste expresia „copiii sunt rai” , pentru faptele negative ale unora. Sa nu uitam sa judecam doar faptele si nu persoanele. Copii rai nu sunt, ei doar copiaza ceea ce vad, exprima ceea ce simt, se adapteaza, se lupta din greu sa faca fata solicitarilor si disconfortului interior, cauta un sens pentru lumea in care traiesc. Daca o fac in moduri acceptabile social sau nu, nu tine de faptul ca ar fi rai sau buni.

6.A fi si mama si tata. In familiile monoparentale, parintele in ingrijirea caruia se afla copilul, se straduieste deseori , desigur cu cele mai bune intentii, si uneori din teama sau disperare, sa suplineasca absenta celuilalt parinte, fiind el insusi si tata si mama. Cea mai buna solutie este cautarea unei persoane adulte ce poate deveni , macar patial, un model in locul parintelui lipsa ( de exemplu un unchi, o matusa, un profesor, etc.).

7.In familiile monoparentale uneori parintele accepta substituirea parintelui lipsa de catre copil in unele acitvitati sau relationari. De exemplu se discuta problemele financiare ale familiei, grijile specifice adultilor, relatiile romantice ale parintelui sustinator, imparitrea de sarcini specifice adultilor si copilului. Sa nu uitam ca un copil e doar un copil, si el nu este un adult, nu are mijloacele psiho-emotionale si cognitive pentru a gestiona adecvat asemenea lucruri si acestea il pot afecta grav.

8. Familia si societatea utilizeaza frecvent unele emotii sociale ca vinovatia, rusinea, gelozia, invidia si comportamente ca posesivitatea, egoismul, avaritia, etc., atasand aceste etichete unor persoane si comportamente si acordandu-le valori pozitive sau negative in functie de pozitia proprie si interese. De exemplu in unele situatii un comportament este calificat ca fiind negativ, in altele ca fiind pozitiv. Pe langa faptul ca acestea nu sunt naturale, confuzeaza si invita copilul la etichetari, la a judeca oameni si nu comportamente, la a fi duplicitar, manipulator, excesiv de critic, preocupat mai degraba de altii decat de propria dezvoltare.

9.Nu asigura protectia copilului in afara familiei, de exemplu la scoala si desori copiii se simt abandonati. Copiii au nevoie sa simta ca protectia noastra se extinde asupra lor si la scoala si ca acolo nu sunt lasati sa „se descurce singuri”. Ca adulti ne este greu sa intelegem aceasta nevoie deoarece consideram scoala ca fiind de regula un mediu sigur, insa copiii pot simti diferit.

10.A crea versus a memora. Ii educam pe copii nostri obligandu-i sa se conformeze criteriilor noastre si descurajam in ei initiativa, originalitatea, . Ce este diferit fata de cum gandim noi e descurajat, respins, interzis, condamnat. Nu acceptam sa ne puna la indoiala judecata, ratiunile, scopurile, metodele.Le interzicem sa fie ei insisi. Astfel ii indemnam sa se ascunda de noi, sa fuga de noi in ei insisi sau departe de noi.

11. Nu ne intereseaza in mod suficient trebuintele copiilor si cum vad ei lumea. Mai degraba substituim acestea cu ceea ce ne inchipuim noi ca ar avea ei nevoie. Pentru a afla de trebuintele copiilor avem trei metode: ne amintim de noi cand eram copii, citim despre copii sau ii ascultam cu adevarat, comunicam real cu ei.

12. Nu ii ascultam cu adevarat pe copiii nostri. A asculta activ inseamna a fi prezent 100% in dialog, a ne stradui cu adevarat sa acceptam ceea ce ne transmite copilul. De regula ne grabim si consideram „copilarii” ceea ce ne spune copilul, desi pentru el acestea sunt extrem de importante. Deseori ne comunica „marile” sale realizari iar noi suntem total dezinteresati sau absenti si pierdem chiar ce este mai important.

Anunțuri

Despre psihologludovicsandulescu

Esti intr-o dilema? Ai o suferinta? Simti ca este ceva in neregula in viata ta sau cu tine? Ai in mod repetat emotii nefiresc de puternice care te impiedica sa fii tu insuti, sa te porti normal, sa relationezi, sa lucrezi? Simti nevoia, suparator de des sau de intens sa te retragi, sa te izolezi, sa "fugi de lume" sau, dimpotriva, sa-i agresezi pe cei din jur? Esti lispit de chef, energie, motivatie? Esti excesiv de retras, timid sau speriat - pana la "blocare" totala? Ai o parere proasta despre tine? Ai uneori senzatii fizice extrem de intense, atacuri de panica, insomnii rebele, frici subite si fara o cauza aparent logica? Esti foarte nemultumit de cium esti tratat acasa, la job sau in cercul de apropiati? Uneori plangi fara motiv sau "din senin"? Porti in suflet emotii si ganduri pe care doresti sa le impartasesti dar nu ai cui? Iti este teama sa iti exprimi parerea, gandurile, emotiile? AI neintelegeri sau certuri frecvente cu partenerul/partenera si se pare ca nu reusesti sa ajungi nicaieri? Consideri ca viata este nedreapta, excesiv de grea, fara speranta sau fara rost? Iti este frica de oameni, de ce pot ei gandi despre tine? Iti este groaza sa vorbesti in public sau cu necunoscuti, transpiri excesiv, te inrosesti, te balbai in asemenea situatii? Iti este frica sa mergi cu liftul, pe scarile rulante, cu metroul, in spatii inguste, aglomerate sau vaste - deschise? Iti este groaza de inaltime sau animale? Adormi foarte greu - senzatia ca nu se mai opresc gandurile - sau te trezesti prea devreme, uneori dupa miezul noptii din cauza acelorasi ganduri sau emotii puternice? Ai ganduri ce par a nu se opri, indiferent de vointa ta - si te tulbura, te chinuiesc si nu te lasa sa fii tu insuti? Te ingrasi deoarece nu te poti abtine de la mancare, sau dimpotriva nu ai pofta de mancare deloc, sau dupa ce mananci excesiv te simit vinovat(a) si iti provoci purgatii sau vomismente? Ai trecut printr-un eveniment traumatizant de amintirea caruia nu reusesti sa scapi ( un accident, un deces, pierderea jobului, ruperea unei relatii, etc.) ? Ai probleme in cuplu. Daca treci prin asa ceva si simti ca viata ta este tulburata de aceste situatii, ganduri si emotii - inseamna ca ai nevoie de ajutor. Pot sa te ajut sa afli ce se intampla de fapt. Sa afli care este situatia ta obiectiv, realist si suportiv. Sa afli care sunt cauzele acestor simptome si mai ales ce se poate face pentru a iesi din aceste situatii. Cabinet individual de psihologie Ludovic Sandulescu, Bucuresti. Analiza Tranzactionala este un sistem psihologic creat de psihiatrul american Eric Berne in SUA in anii 50 cu scopul de a de a dezvolta un sistem psihoterapeutic eficicient. Analiza Tranzactionala a fost dezvoltata continuu de la Eric Berne de psihologi, psihiatri, consilieri si psihoterapeuti intr-un sistem psihologic umanist, cuprinzator, coerent, sistematic, coerent si mai ales foarte eficient utilizat in prezent cu deosebit succes in psihoterapie individuala si de cuplu, in consiliere, in educatie si in organizatii. In Analiza Tranzactionala gasim diverse scoli si abordari complementare si coerente, utilizarea si dezvoltarea de concepte, teorii si tehnici imprumutate din alte abordari ( de exemplu din psihanaliza, Gestalt, etc. ) si o vasta literatura si metodologie proprii. Pe langa psihoterapie si consiliere individuala si de cuplu, un domeniu extem de dezvoltat al aplicatiilor Analizei Tranzactionale este in domeniile educational si organizational: consiliere organizationala ( consilierea in management, consiliere in marketing, psihologie organizationala, analiza stilurilor de lucru, analiza starilor eului organizationale, analiza scriptului organizational, analiza stilului decizional, etc. ) analiza si optimizarea comunicarii, tehnici de stimulare a creativitatii si rezolvarii problememlor, teambuilding, etc.

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Mai 2013
L M M M V S D
« Apr   Iun »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
%d blogeri au apreciat asta: